-
Before Wimbledon. Ratăm o finală românească, dar avem o nouă săptămână pe iarbă și un nou turneu cu Simona
Săptămâna trecută am fost la doi pași de a avea o finală românească la Birmingham. Simona și Sorana au avut un parcurs bun la primul turneu jucat pe iarbă din acest an, înainte de Wimbledon, și au ajuns amândouă în semifinale. Cum sâmbătă a plouat toată ziua, semifinalele s-au mutat duminică. Dacă ar fi câștigat, fetele noastre nu doar că jucau finala una împotriva celeilalte, dar ar fi jucat și două meciuri în aceeași zi.
Când am văzut că Simona alunecă pe iarba încă umedă și o întreabă pe arbitră dacă ea crede că se poate juca în siguranță, am început să-mi doresc să nu câștige meciul, pentru că nu voiam să se epuizeze în încă un meci și, mai ales, să riște o posibilă accidentare înainte de Wimbledon. Nu au ajutat nici remarcile comentatorului român care a evocat-o pe Mihaela Buzărnescu și accidentarea ei teribilă, petrecută tot în condiții de teren alunecos, care a scos-o (din păcate, pare că definitiv) din elita jucătoarelor de tenis. După ce a alunecat, Simona a jucat mai prudent, nu a mai alergat la fel de mult și a fost învinsă apoi, greu, în trei seturi, 6-3, 2-6, 6-4, de brazilianca Beatriz Haddat Maia, care avea să și câștige turneul, al doilea în două săptămâni pe iarbă.

Simona Halep, la Bad Homburg. Sursa: WTA/Twitter Dacă pentru Simona a fost mai bine să fie eliminată în semifinale, pentru Sorana speram la o finală și poate chiar la un nou titlu – care pentru ea chiar ar fi contat. Sori s-a oprit însă și ea în semifinale, după un meci lung și greu pierdut în tiebreak-ului decisivului cu Shuai Zhang, 6-4, 1-6, 7-6 (5). De fapt, cele două meciuri au fost asemănătoare în unele puncte – ambele au durat peste două ori, au avut trei seturi, jucătoarele noastre au pierdut decisivul după ce au făcut primele break-ul și au condus în set și, în final, fiecare a avut un punct în plus față de adversară, deși amândouă au pierdut meciul.
Pentru ambele a fost o premieră frumoasă: Sorana a ajuns pentru pentru prima dată în carieră în semifinale la un turneu desfășurat pe iarbă, în timp ce Simoana a ajuns în premieră în penultimul act la Birmngham.
Și Sorana și Simona urmau să joace și săptămâna aceasta, cea de dinainte de Wimbledon, una la Eastbourne, cealaltă în Germania, la Bad Homburg. Dar asemănările s-au oprit aici. Dacă Sorana s-a resimțit după efortul din săptămâna precedentă și a abandonat după un set pierdut în primul meci, Simona a reușit două meciuri frumoase.
Primul meci, cu Katerina Siniakova, din Cehia, a fost deosebit de complicat pentru sportiva noastră. A pierdut primul set, ceea ce, până acum în acest sezon, a însemnat și pierderea meciului. Mai mult, a fost condusă cu 0-3 și în setul secund. A recuperat însă spectaculos (ceea ce ne-a amintit de revenirea, dintr-o situație similară, în finala de la Roland Garros 2018, când a fost condusă cu set și 0-3) și a câștigat 9 ghemuri la rând. Și-a adjudecat setul doi la 3, apoi a ajuns la 3-0 în decisiv. A fost rândul ambițioasei cehoaice să recupereze, dar Simona nu a lăsat să-i scape meciul din mână și a încheiat socotelile cu 6-4 în decisiv.
Meciul a însemnat și revenirea lui Mouratoglou, care a lipsit săptămâna trecută la Birmingham din echipa Simonei.
În turul doi, Simo și-a făcut viața mai ușoară trecând în două seturi 6-0, 6-3, de slovena Tamara Zidansek, numărul 58 mondial. Dacă în primul set slovena nu a găsit cheia pentru a descifra jocul Simonei, în setul doi i-a făcut chiar break și a preluat conducerea, 3-1, însă Simo a revenit și a câștigat următoarele 5 ghemuri.
Cu această victorie, românca egalează deja totalul victoriilor de anul trecut – 25 – întrerupt brutal de accidentarea de la Roma.
În sferturi, Simo are o sarcină deloc ușoară: americanca Amanda Anisimova, locul 25 WTA şi favorită 6, o sportivă cu un joc periculos a cărei victorie de acum câțiva ani în fața Simonei la Roland Garros încă ne bântuie.
-
Regele Rafael Nadal și regatul său: al 14-lea trofeu la Roland Garros și al 22-lea Grand Slam al carierei!
Povestea Roland Garros 2022 se încheie cu un Rafa Nadal care sfidează timpul, durerea și accidentările: la 36 de ani, scrie o nouă pagină în istoria tenisului și câștigă pentru a 14-a oară în istorie turneul, trecându-și în palmares al 22-lea trofeu de Grand Slam. Sunt două recorduri absolute.

Este pentru prima dată când Nadal câștigă în același an Australian Open și Roland Garros. În 2009, când a câștigat primul titlu la Melbourne, Nadal, accidentat, avea să piardă la Roland Garros pentru prima dată în carieră, în fața lui Robin Soderling. De atunci, avea să mai piardă la turneul lui favorit doar de două ori: în 2015 și 2021, de fiecare dată în fața celui mai mare rival al său, Novak Djokovic.

Palmaresul lui Nadal pe zgura pariziană este unul incredibil: 112 victorii și 3 înfrângeri. Matadorul nu a fost NICIODATĂ învins aici în finală. Nu a făcut-o nici azi tânărul de 23 de ani Casper Ruud, dominat aproape tot meciul de cel care îi este idol de la 6 ani, și care l-a învins fără probleme, 6-3, 6-3, 6-0.
Nu a fost o finală grandioasă ca altele, mai degrabă a arătat ca o finală meciul cu Djokovic sau poate cel cu canadianul Felix Auger-Aliassime, dar probabil este una dintre cele mai dulci victorii pentru campionul spaniol.

Până la Roland Garros, Rafa câștigase în acest an turneele de la Melbourne, Australian Open și Acapulco. Eliminat la Roma în optimi de Denis Shapovalov, pe fondul unor probleme medicale, spaniolul a venit la Paris cu puține meciuri jucate pe zgură. Forma sa fizică nu era cea mai încurajatoare, problema cronică de la picior făcându-l chiar să declare, înaintea meciului cu Novak, că ar putea fi ultimul lui meci la Paris. După finala câștigată avea chiar să declare că a făcut nenumărate injecții pentru a ține durerea sub control și a putea juca.

Avea să joace și să câștige meci cu meci, momentele esențiale care l-au dus în finală fiind ultimele trei. În optimi a avut un meci de 5 seturi cu talentatul canadian Felix Auger-Aliassime, pe care avea să îl învingă cu 3-6, 6-3, 6-2, 3-6, 6-3.
De marele său rival, liderul mondial, cel care îl elimina anul trecut în semifinale la Roland Garros pentru a câștiga apoi turneul avea să treacă în patru seturi, într-un alt meci maraton, început pe 31 mai noaptea și încheiat pe 1 iunie dimineața. Cu publicul în procent covârșitor de partea sa și total neprietenos cu Djokovic, Nadal a câștigat meciul jucat în condiții indoor din cauza ploii, ceea ce îi conferea un avantaj adversarului său.

A urmat semifinala plină de dramatism, cu un Alexander Zverev începând excelent meciul și reușind să conducă, pentru ca Nadal să revină și să câștige apoi la tiebreak, unde germanul a condus cu 6-2. Setul doi avea să ajungă și el la tiebreak și încă nu se încheiase după mai bine de trei ore de joc, când Zverev s-a accidentat grav la glezna dreaptă și nu a mai putut că continue.

Pentru Nadal nu a fost calificarea pe care și-o dorea în finală, dar își dorea clar să mai joace o semifinală și o finală la Paris, după cum a mărturisit.

Nu știm dacă Rafa va mai juca sau dacă îl vom mai vedea la Roland Garros. Declarațiile sale au lăsat să se înțeleagă că retragerea s-ar putea petrece oricând și că orice meci ar putea fi ultimul. Înaintea finalei au existat speculații ba că și-ar putea anunța retragerea după meci, ba că va avea o conferință de presă separată, ba că Roger Federer este la Paris și va înmâna trofeul.

Nimic din toate astea nu s-a întâmplat și vestea bună este că Rafa nu și-a anunțat oficial retragerea. Cuvintele lui din discursul învingătorului nu ne oferă certitudini, dar ne dau o speranță: „Nu știu ce va fi în viitor, dar voi lupta pentru a continua.”

Pe Philippe Chatrier au fost azi doi Regi: Felipe al Spaniei și Rafael Nadal… al Zgurii.

Ucenicul și-a întâlnit maestrul în cea mai importantă finală a carierei
Casper Ruud, norvegianul de 23 de ani, aflat pe locul 8 mondial, nu a apărut de niciunde în finala de la Roland Garros: este jucătorul cu cele mai multe victorii pe zgură din 2018 încoace: 90, cu 6 mai multe decât Rafa Nadal.
A fost prima întâlnire oficială dintre cei doi, care se cunosc însă bine și chiar s-au antrenat împreună, norvegianul pregătindu-se la Academia de Tenis a lui Nadal, despre care spune că îi este model. Ruud este primul jucător 2009 care a ajuns în premieră, în același an, în turul al patrulea, sferturi, semifinală și finală la Roland-Garros.

În urmă cu 17 ani, micul Casper vedea la televizor imagini cu prima victorie a spaniolului la Roland Garros și avea să declare că într-o zi va juca și el acolo. Familia sa, prezentă la toate meciurile de la Roland Garros, și-a vândut casa pentru a-i finanța cariera, într-o țară în care în prim plan sunt sporturile de iarnă, fotbalul și handbalul și mai puțin sportul alb.
În 2013, pe când avea 14 ani, Casper a mers la Paris și și-a văzut idolul jucând pe Philippe Chatrier.

În 2022, norvegianul și-a împlinit visul din copilărie: a jucat pe Philippe Chatrier finala celui mai important turneu, împotriva celui care l-a făcut să viseze la asta pe când avea doar 6 ani.
„Este uimitor… Este ultimul jucător din Big 3 și cel mai bun jucător din lume împotriva căruia nu am jucat niciodată. Deci, cred că acesta este momentul perfect și a meritat așteptarea. Să-l înfrunt în sfârșit într-o finală de Grand Slam va fi un moment special pentru mine. Sper că un pic și pentru el. A jucat atât de multe finale, dar cel puțin de data aceasta va evolua cu un student de la academia lui. Așadar, va fi un meci distractiv, sperăm” – spunea norvegianul, înainte de meci.

Până în finală, Ruud a trecut de Jo-Wilfried Tsonga, Emil Ruusuvuori, Lorenzo Sonego, Hubert Hurkacz, Holger Rune și Marin Cilic. Este primul norvegian care a ajuns într-o finală de Grand Slam.
Ruud, care a câștigat în 2022 titluri la Buenos Aires și Geneva, va fi de luni noul număr 6 mondial. Norvegianul are 8 titluri în întreaga carieră și, cu siguranță, va mai ajunge în finale de Grand Slam și poate chiar la va câștiga. Regele a fost azi prea bun pentru el, dar domnia lui se apropie de final….
-
Iga did it again! Al doilea Roland Garros, al șaselea turneu consecutiv, 35 de victorii neîntrerupte
Iga Swiatek nu e doar neînvinsă. Iga e de neînvins. În secolul 21, doar Roger Federer (42 victorii în 2006) și Novak Djokovic (43 în 2011) o întrec la numărul de victorii consecutive.
Poloneza de 21 de ani și-a adjudecat al doilea titlu la Roland Garros, după cel din 2020 (și al doilea Grand Slam din carieră) învingând-o în finală pe americanca Coco Gauff, 6-1, 6-3. A ajuns la 35 de victorii neîntrerupte și a egalat-o astfel pe Venus Williams, într-un top care cuprinde jucătoarele de după anul 2000.

Este iunie și Iga Swiatek nu a mai fost învinsă din februarie, timp în care a câștigat nu mai puțin de ȘASE turnee WTA: Doha, Indian Wells și Miami (Double Sunshine – o performanță în sine), Stuttgart, Roma și Roland Garros.
Prima persoană din echipa ei pe care Iga a îmbrățișat-o după cucerirea titlului a fost terapeuta ei, Daria Abramowicz, care o însoțește peste tot la turnee, este parte integrantă din echipă – ceea ce spune multe despre cât contează partea mentală în succesul tinerei jucătoare din Polonia.

Iga lucrează de mult timp cu Abramowicz și, într-un interviu de anul trecut, spunea că a încercat și varianta unei ședințe săptămânale de psihoterapie, care nu a funcționat în cazul ei.
Este tot mai clar în ultimul timp că, mai ales în condiții de presiune maximă, atunci când ajungi în vârful ierarhiei mondiale, pregătirea psihologică este, poate, la fel de importantă cum este cea fizică. Este cazul mai multor jucătoare de tenis ajunse în vârf care au părut vulnerabile mental în anumite momente.
Cea mai recentă situație este atacul de panică al Simonei Halep care a însemnat practic eliminarea ei de la turneul favorit. Dar sunt și alte sportive care au vorbit de-a lungul timpului și au fost afectate de o astfel de problemă – Ashley Barty, Naomi Osaka sau Iga Swiatek însăși, care nu a confirmat imediat după ce câștiga un Grand Slam la doar 19 ani.

A avut nevoie de ceva timp pentru a putea gestiona presiunea uriașă care a venit odată cu câștigarea acelui titlu de la Roland Garros la doar un an după ce trecuse la nivel de senioare. Iga era atunci locul 54 mondial, iar cel mai bun rezultat reușit până în acel moment la un Grand Slam fusese prezența în turul patru la Australian Open. A avut nevoie nu doar de timp, dar și, pe lângă antrenament, pregătire fizică și șlefuirea talentului ei incredibil, terapie.
Ceea ce este clar diferit la Iga de câteva luni încoace față de Iga de anii trecuți e încrederea uriașă pe care o are în ea însăși. Și asta este clar rezultatul muncii pe partea psihologică, mentală.
Observăm încă la Iga mici ticuri, mai ales atunci când este foarte emoționată – la intonarea imnului Poloniei jucătoarea nu a putut să-și oprească tremurul necontrolat la ochilor – dar în timpul meciurilor, atunci când contează cel mai mult, Iga este o stâncă.

Celălalt nume important din echipa Igăi este, desigur, Tomasz Wictorowski, fostul antrenor al unei alte jucătoare poloneze, Agnieszka Radwańska. Iga a mulțumit echipei ei, în special lui Tomasz și Dariei, nu doar în discursul învingătoarei de la finalul meciului, ci și în tradiționalul mesaj scris pe camera video.

Mesajul Igăi de pe camera video a fost pentru echipa ei La finala feminină de la Roland Garros a asistat și fotbalistul polonez Robert Lewandowski, care a felicitat-o pe Iga după meci. Uimirea sportivei când l-a văzut a făcut ocolul rețelelor de socializare.

Iga Swiatek, surprinsă să-l vadă pe Robert Lewandowski 
Robert Lewandowski, la finala feminină În discursul învingătoarei, Iga, care apare mereu la meciuri purtând o panglică cu culorile steagului ucrainean, galben și albastru, a avut și un scurt mesaj de încurajare pentru ucraineni, aplaudat la scenă deschisă de public.

Iga poartă la fiecare meci panglica în culorile steagului Ucrainei Victorii care aduc victorii
Poloneza pare genul de jucătoare care se alimentează din victorii, cu cât are mai multe, cu atât câștigă mai mult și, parcă, mai ușor. Victoriile atrag victorii. Este interesant, din acest punct de vedere, faptul că seria imbatabilă a Igăi a început imediat după ce ea, prin forța împrejurărilor, mai precis retragerea liderului mondial Ashley Barty din circuit, a devenit peste noapte și neașteptat numărul 1 mondial. Învestită cu acest nou rol, Iga a căpătat deodată parcă noi puteri. A început imediat să confirme pe teren noua postură.

Întrebarea de 1000 de puncte, care va rămâne, însă, fără răspuns, este dacă Iga ar fi avut acest succes incredibil și dacă Ashley nu se retrăgea. După ieșirea Serenei din prim plan, australianca a fost singura care s-a distanța ușor de pluton și putem spune că a dominat circuitul feminin (deși sunt remarcabile și performanțele Simonei Halep care a câștigat două Grand Slam-uri și a fost numărul 1 mondial timp de 64 de săptămâni, însă românca a ieșit în 2021 din top 10 din cauza accidentărilor).
Faptul că este acolo, în vârf, nu pune presiune pe ea. Sau, dacă pune, Iga a învățat să o gestioneze. Întrebată despre acest lucru, dacă simte presiune atunci când intră pe teren și știe că se așteaptă din partea ei să câștige, pentru că este numărul 1 mondial, Iga a spus că ea vede presiunea fiind la celelalte jucătoare, ele trebuie să simtă presiune pentru că înfruntă numărul 1 mondial. Este o abordare deosebit de interesantă, iar dacă Daria Abramowicz a reușit să o facă să privească în acest fel lucrurile, asta ar explica multe din calmul și echilibrul, siguranța de sine cu care Iga pășește pe teren la fiecare meci, mereu egală, fie că joacă în primul tur sau o finală de Mare Șlem.
Nu plânge, Coco!
Adolescenta care la 15 ani uimea lumea tenisului ajungând în optimi la Wimbledon (unde era învinsă de cea care devenea campioană acolo, Simona noastră) este încă așteptată să confirme, iar așteptările celor din jur sunt uriașe.
Cori (Coco) Gauff, ajunsă între timp la 18 ani, a câștigat până acum doar două turnee mici. Se aștepta mult mai mult de la ea, era văzută drept următoarea Venus sau următoarea Serena, poate de aceea performanța ei de a juca o finală de Mare Șlem nu a fost la fel de impresionantă și lăudată ca în cazul altor adolescente de aceeași vârstă (Bianca Andreescu, Emma Răducanu, Leylah Fernandez).

Coco va confirma, cu siguranță. A ajuns în finală la Roland Garros fără set pierdut, iar faptul că a fost învinsă de o Iga care nu i-a dat nicio șansă (deși americanca a reușit un break în debutul setului 2) spune mai multe în acest moment despre Iga decât despre Coco. Iga este pur și simplu imbatabilă în acest moment. Gauff nu a jucat la nivelul ei maxim azi, dar probabil și dacă ar fi jucat, Iga tot câștiga, chiar dacă avea mai mult de muncit.

Lacrimile lui Coco de la finalul meciului sunt probabil de frustrare că nu a jucat cel mai bun tenis al ei, decât că nu a câștigat. Dacă o făcea, scria probabil istorie, nu doar pentru că ar fi câștigat un Grand Slam la 18 ani, dar și pentru că ar fi reușit ceea ce atâtea alte sportive înainte ei nu reușesc de câteva luni bune. Dar are doar 18 ani și încă mult timp în față ca să scrie istorie.
Simona 2019 vs Iga 2022
Nu știm care este rețeta ca Iga să fie învinsă. Acel moment va veni, este inevitabil, și Iga este prima care recunoaște asta. Interesant că, întrebată despre acest lucru, primul nume pe care l-a spus, ca potențială jucătoare care ar putea să o învingă, a fost Simona. Iar al doilea – Muguruza. Deci poloneza se vede învinsă nu de o colegă de generație, ci de una dintre sportivele despre care spune că le admira când juca încă la junioare.

Îi dau dreptate Igăi. Și eu cred că Simona o poate învinge. Versiunea Simonei de la Wimbledon 2019 și, mai ales, din finala cu Serena. Simona a făcut atunci un meci perfect, extraterestru. A fost perfectă – fizic, mental, tactic.
Cred că Simona din finala de la Wimbledon 2019 o poate învinge pe Iga din iunie 2022.
-
Drame, surprize și schimbări în prima săptămână de Roland Garros. Cine sunt cele două românce din săptămâna a doua
Prima săptămână de Roland Garros a adus anul acesta mult dramatism la Paris, presărat cu surprize pe ici și colo, dar nu cu CELE MAI MARI surprize care s-ar fi putut întâmpla. Astfel, îi avem în a doua săptămână a turneului pe jucătorii considerați favoriți la titlu, atât la fete, cât și la băieți.
Pe tabloul feminin, imbatabila Iga, lider mondial și favorită la a câștiga al șaselea turneu consecutiv, al doilea la Roland Garros și totodată al doilea Grand Șlem al carierei, e singura jucătoare din top 10 rămasă în competiție. Au căzut, pe capete, restul principalelor favorite – Barbora Krejcikova, Maria Sakkari, Paula Badosa, Anett Kontaveit, Ons Jabeur, Aryna Sabalenka, Karolina Plsikova, Danielle Collins și Garbine Muguruza – ceea ce pare a-i înlesni și mai mult calea Igăi spre un nou triumf.
Dintre cele șapte jucătoare ale noastre prezente pe tabloul principal la simplu, doar una a supraviețuit primei săptămâni. Și nu este vorba despre Simona, ci despre Irina Begu, protagonistă și a unui moment dramatic în meciul din turul doi cu rusoaica Ekaterina Alexandrova.
Condusă cu 2-0 și 15-0 în decisiv, sportiva noastră a avut o răbufnire nervoasă și a aruncat racheta care a ricoșat într-un spectator, un băiețel de 4-5 ani.
Irina, racheta și copilul
Ceea ce se putea transforma într-o adevărată dramă a rămas un incident minor – copilul nu a fost accidentat, a tras probabil doar o sperietură zdravănă, pentru că părinții lui i-au spus supervizorului că micuțul este în regulă, nu a fost rănit și i-au cerut să nu o elimine pe Irina din turneu.
Nu știm până în acest moment dacă părinții erau români, dar oricum poziția lor a contat probabil în decizia luată de oficialul WTA, care i-a dat doar un avertisment Irinei, ceea ce a dus la o altă răbufnire nervoasă, de această dată din parte rusoaicei. Alexandrova a aruncat și ea racheta și i-a spus câteva cuvinte, probabil nu într-un limbaj prea elevat, arbitrului principal, imediat după ce a pierdut ghemul 3 pe propriul serviciu. A primit avertisment pentru „abuz verbal”.

Uimitor este că Irina a trecut atât de bine peste momentul delicat care a afectat-o foarte mult, după cum s-a văzut și după cum avea să declare ulterior. A reușit să recupereze imediat breakul și apoi, cum puțini poate mai sperau, să câștige meciul. Nu m altă explicație decât că Irina s-a refugiat atât de puternic în joc, încercând să uite episodul dramatic, încât a fost sută la sută concentrată pe ce avea de făcut. A reușit să nu rămână agățată de ce se întâmplase și să ducă la bun sfârșit meciul, câștigat cu 6-7 (3), 6-3, 6-4. Cred însă că foarte puține jucătoare ar fi reușit, într-o situație similară, să câștige meciul, ceea ce spune multe despre mentalul extraordinar al Irinei (dovedit, de altfel, de-a lungul timpului în numeroasele meciuri în care Irina a revenit și a câștigat un meci în care era condusă categoric și care părea pierdut).
Imediat după ce s-a salutat cu adversara și cu arbitrul, jucătoarea a mers din nou la copil, a vorbit cu familia și s-a fotografiat cu micuțul.


Fin fericire, totul s-a încheiat cu bine, Irina a dat și un comunicat oficial prin care și-a cerut din nou scuze și a arătat cât de rău îi pare de cele întâmplate. A primit o amendă de 10 mii de dolari, dar important este că a rămas în turneu.
Episodul a amintit de cel de la US Open 2020 când Novak Djokovic a fost descalificat după ce, tot în urma unei răbufniri nervoase, a lovit din greșeală o arbitră de linie – lovitura a fost însă mai puternică și femeia a leșinat. Au existat voci acum care au spus că s-a acționat cu măsuri diferite și că Irina ar fi trebuit descalificată la rândul ei. Ăsta este un subiect de dezbatere și nu este exclus ca această situație să aducă niște reguli noi în circuit.
Triumful Irinei a continuat, ea câștigând în doar două seturi, 6-1, 6-4, meciul următor, cu o favorită a gazdelor, revelația turneului, Leolia Jeanjean. Este după șase ani din nou în optimi la Roland Garros, deci pentru a doua oară la Paris și pentru a treia oară în carieră, după ce reușea performanța și în 2015 la Australian Open.
O întâlnește în această fază pe americanca Jessica Pegula, una dintre cele mai în formă jucătoare, intrată în top 10 în clasamentul live, pe care a învins-o însă chiar anul acesta, în ianuarie, 7-6, 6-3 la Grampians Trophy din Melbourne, dar și în octombrie 2020, 7-5, 6-1, la Indian Wells, în California. O victorie cu americanca ar aduce-o probabil în fața unui meci cu lidera mondială, poloneza Swiatek.
Simona și atacul de panică
Dacă Irina își egalează cea mai bună performanță la un Grand Slam, Simona face cel mai slab rezultat al ei la Paris din 2015, când pierdea tot în turul doi, în fața Marjanei Lucic-Baroni, scor 5-7, 1-6. Atunci juca din postura de finalistă în anul precedent (în 2014 jucase finala cu Maria Șarapova). De atunci, Simona a ajuns cel puțin în optimi pe zgura pariziană.
De data asta, pare că un atac de panică venit de niciunde, i-a venit de hac, într-un moment în care sportiva conducea în meci. Își adjudecase ușor primul set în fața chinezoaicei de 19 ani Qinwen Zheng, 6-2, și conducea cu break, 2-1 în setul secund. A avut trei mingi de de 3-1, însă de acolo totul s-a rupt în favoarea lui Zheng, care a egalat. La 3-2 pentru chinezoaică, Simona a avut 40-0, dar a pierdut 5 ghemuri la rând, ceea ce a dus-o pe adversară la 4-2.

Chinezoaica de pe locul 74 WTA avea să reușească nu mai puțin de 8 ghemuri la rând. Simo a avut probleme cu respirația și a chemat în decisiv echipa medicală, care i-a luat tensiunea arterială și pulsul, dar starea ei nu a părut că se îmbunătățește, nici jocul, așa că a pierdut setul 3 și meciul (6-1 în decisiv).
La conferința de presă avea să declare că s-a confruntat în premieră cu un atac de panică pe care nu a știut cum să-l gestioneze, dar s-a arătat optimistă și zâmbitoare, dornică pentru următoarele turnee. A încercat și o explicație pentru atacul de panică, survenit, după cum a mărturisit, chiar când conducea în meci, la set și 2-1: a pus multă presiune pe ea.

Mărturisirile aveau să-i aducă aprecieri pentru faptul că a vorbit deschis despre o problemă considerată una mentală, fapt care ar putea să-i ajute pe alți sportivi aflați în situații dificile. Puțini sunt cei care vorbesc deschis despre asta – Naomi Osaka este un exemplu sau Iga Swiatek, care nu s-a ferit să vorbească despre faptul că lucrează cu un terapeut.
Experții Eurosport Tim Henman și Mats Wilander au apreciat gestul Simonei care a fost atât de deschisă în legătură cu atacul de panică: „În primul rând, nu ne dorim să se întâmple, este foarte nefericit că se întâmplă asta„, a spus Henman. „Din nou, cred că este atât de curajos și atât de onest din partea Simonei să vină și să vorbească despre ce i s-a întâmplat, pentru că simt că asta poate avea un impact pozitiv asupra altora, că dacă se luptă cu o problemă de sănătate mintală, să aibă curajul să vorbească despre asta și să meargă să ceară ajutor. Simona este aici de mulți ani, a câștigat titluri mari, așa că asta arată că i se poate întâmpla oricui. Mi s-a părut uimitor, cu adevărat elegant, după o înfrângere foarte dificilă, în circumstanțe dificile, să iasă și să vorbească despre asta”, a mai spus Henman.
Desigur, parteneriatul cu Mouratoglou o obligă pe Simona, iar sezonul de zgură, suprafața ei favorită, s-a încheiat fără rezultate notabile, în ciuda pregătirii intense și a noului parteneriat cu francezul. Poate de asta antrenorul a simțit nevoia să iasă public cu o declarație în care și-a asumat rezultatele Simonei la Madrid, Roma și Roland Garros – cele trei turnee la care au participat ca o echipă.
„Am fost întotdeauna mândru de succesele jucătorilor mei, dar trebuie să recunosc și când nu fac o treabă suficient de bună. Rezultatele pe care le-am avut în ultima lună la Madrid, Roma și Roland-Garros sunt insuficiente pentru cineva de calibrul Simonei și îmi asum întreaga responsabilitate pentru ele. Ea este pe deplin dedicată, motivată, dă totul la fiecare minge. Este o campioană – palmaresul ei vorbește de la sine. Mă aștept la mai multe din partea mea și vreau să-mi cer scuze fanilor ei, care au susținut-o întotdeauna.” – a scris Mouratoglou pe rețelele sociale.
Când am început să citesc mesajul, am crezut că antrenorul francez anunță demisia sau încheierea amiabilă a parteneriatului. Dar evoluțiile ulterioare arată că a vrut, probabil, să ia din presiunea pe care o simte Simona. Deși nu e foarte clar dacă un astfel de mesaj nu pune și mai multă presiune pe umerii Simonei – nu doar cariera ei e în joc, ci și cea a lui Mouratoglou.
Cert este că fostul antrenor al Serenei a anunțat apoi, într-un story pe Instagram, ca răspuns la întrebarea unui internaut, că va fi alături de Simona la Wimbledon, dar și la turneele premergătoare pe iarbă. Se lămurește astfel o altă necunoscută – aceea dacă Mouratoglou va avea un parteneriat mai lung cu românca, dat fiind că Serena își anunțase reîntoarcerea în circuit la turneul de la Wimbledon.
Simona ne-a pregătit însă și o surpriză: după eliminarea de la Roland Garros, a anunțat că întrerupe parteneriatul de 16 ani (practic, întreaga ei carieră) cu managerul ei, Virginia Ruzici. Ruptura pare una amiabilă, mai ales că Ruzici a fost în lojă la meciul Simonei la Paris (alături de întreaga ei familie și de Nadia Comăneci), iar sportiva vorbeste în mesajul ei de prietenia cu cea care i-a fost alături atâția ani. Cert este însă că Teo Cercel este singurul român din echipa Simonei. Sportiva a înlocuit-o pe Ruzici cu o agenție suedeză care manageriază sportivi, înființată de o fostă jucătoare de tenis, Nina Wennerstrom.
Dar Irina nu este singura româncă în săptămâna a doua la Roland Garros. O avem și pe Gabi Ruse, care face pereche cu ucraineanca Marta Kostiuk și sunt calificate în sferturi la dublu. Go, Gabi!
Rafa – Nole, finala masculină din sferturi
Dacă la feminin principalele favorite minus Iga au fost eliminate, la băieți aproape toți din top 10 sunt în săptămâna a doua.
Canadianul Félix Auger-Aliassime de 21 de ani a fost eliminat în, probabil, meciul turneului de până acum, de Rafael Nadal, care a bifat, incredibil, a 109-a victorie la Paris. A fost un meci echilibrat, început slab de campionul spaniol, care s-a redresat însă din mers, cu lovituri fantastice de fiecare parte. Deznodământul a fost o surpriză până în final, când Rafa a reușit un break pe ultima sută de metri.
Rafael Nadal și-a procurat o nouă confruntare cu, probabil, cel mai mare rival al său, Novak Djokovic, în sferturi la Roland Garros, după o bătălie epică cu Felix Auger-Aliassime, care este antrenat de nimeni altul decât unchiul și fostul antrenor al lui Rafa, Toni Nadal (aflat și în mijlocul unei mici controverse după ce a evitat să stea în boxa elevului său la meci și a declarat că și-a dorit să câștige nepotul său).
Canadianul a câștigat primul set, Rafa a revenit și și-a adjudecat următoarele două seturi, dar a avut nevoie de decisiv pentru a trece de canadian. Lucru pe care l-a reușit după patru ore și 21 de minute de joc, în uralele publicului de pe Chatrier. Nu știm cât a contat pentru tonusul și nivelul de energie al lui Nadal faptul că noaptea trecută a asistat la finala Ligii Campionilor câștigată pe Stade de France de Real Madrid în fața lui Liverpool, dar marele campion dovedește o dată în plus că, nici când vine fără să fi jucat pe zgură în acest sezon și după o noapte în care probabil și-a încălcat rutina de odihnă, tot nu e gata să cedeze un fața unuia dintre lupii tineri ai tenisului.
Un alt spaniol a reușit un meci de senzație în această săptămână. Nu orice spaniol, ci chiar cel considerat urmașul lui Nadal, Carlos Alcaraz, care la 19 ani a uimit lumea tenisului, este deja locul 6 mondial și este văzut de specialiști drept următorul lider mondial. Puștiul a avut un meci de 4 ore și jumătate în turul doi, cu compatriotul său mult mai experimentat Albert Ramos-Vinolas (locul 44 ATP).
Setul decisiv a fost de un dramatism ieșit din comun: Ramos-Vinolas a condus cu 3-0, dar Alcaraz a revenit și a câștigat patru ghemuri la rând. Și-a pierdut însă din nou serviciul, pentru 4-4. A urmat un ghem foarte bun de retur pentru campionul de la Madrid, după care a închis meciul cu un ghem de serviciu câștigat la 0.
Așadar, în săptămâna a doua la Roland Garros vom avea un nou duel Nadal – Djokovic. Un meci deosebit de interesant, nu doar prin prisma rivalității dintre cei doi, dar și pentru că se înfruntă liderul mondial și proaspăt campion la Roma, cu cel mai bun jucător din istorie la Roland Garros – Nadal a câștigat de 13 ori turneul parizian. Nu mai vorbim de miza câștigării unui nou titlu de Grand Slam pentru oricare dintre cei doi (Djokovic l-ar egala pe Nadal, cu 21 de trofee, întrecându-l și el pe Federer, cu care se află la egalitatate – 20, Nadal s-ar distanța la două trofee de rivalii săi).

Scorul victoriilor este acum 30-28 pentru campionul sârb, ultima victorie venind anul trecut chiar la Roland Garros, când îl învingea pe Rafa în semifinale la turneul lui favorit. Djokovic avea, de altfel, să ridice apoi trofeul pe Philippe Chatrier, după o finală dramatică în care revenea fantastic de la 0-2 la seturi în fața lui Stefanos Tsitsipas. Cucerea al doilea titlu la Paris și al 19-lea Grand Slam al carierei.
Chinuit de o problemă veche la picior, cronicizată, Nadal a anunțat că acesta ar putea fi ultimul lui meci la Roland Garros și chiar din carieră, ceea ce ar fi, desigur, o lovitură pentru tenisul masculin.
„Duelul cu Djokovic ar putea fi ultimul meu meci aici, la Roland Garros, și mi-aș dori să se joace ziua. Nu știu ce se va întâmpla în cariera mea, am trecut printr-un proces dificil cu piciorul, nu am nicio garanție. Vreau să mă bucur de tenis, vreau să joc în continuare și să îmi văd visul de a ajunge în fazele finale de la Roland Garros încă o dată”, a spus Nadal, citat de Marca.
S-a speculat că, prin aceste declarații, Rafa vrea să pună presiune pe organizatorii de la Roland Garros ca să programeze meciul ziua, ceea ce l-ar avantaja. Noaptea, din cauza frigului, condițiile sunt total diferite la Paris, mingea sare mai puțin, ceea ce i-ar aduce un avantaj sârbului.
Este Djokovic capabil să repete performanța anul acesta? Va reuși Nadal al 14-lea trofeu aici, distanțându-se și mai mult la numărul de trofee de Mare Șlem față de Federer și Djokovic? Vom avea un nou campion pe zgura pariziană? În doar câteva zile aflăm răspunsurile.
Pierde Iga vreun set în drumul spre trofeu?
Întrebarea de pe buzele tuturor în privința tabloului feminin nu cred că mai este dacă Iga va câștiga turneul, ci cum o va face, dacă va pierde vreun set în drumul spre triumf. Cu toate adversarele din top 10 eliminate, cu cinci turnee câștigate consecutiv și aflată deja la a 31-a victorie la rând, e greu de crezut că vreuna dintre sportivele rămase în turneu are capacitatea de a o învinge.

Iga Swiatek, după meciul cu Danka Kovinic Cum am mai spus, în aceste momente, Iga poate fi învinsă doar de ea însăși – de oboseală, de greșelile ei sau de vreo cădere de orice fel, fizică sau mentală (dar destul de improbabilă, poloneza pare a fi intrat într-un mod robotic, în care victoriile au devenit pură rutină).
Cel mai complicat meci la acest turneu l-a avut sâmbătă, în turul 3, cu muntenegreanca Danka Kovinic, care a reușit chiar să îi facă break liderului mondial. A pierdut apoi cu un scor mai mult decât onorabil, 6-3, 7-5, scăpând de bagel-ul pe care Iga îl împarte cu dărnicie adversarelor sale, măcar o dată pe meci. Pentru câteva ghemuri însă, sportiva din Muntenegru, aflată pe locul 95 mondial și ajunsă în premieră în turul 3 la un Grand Slam, ne-a dat
speranțaimpresia că Iga POATE SĂ FIE ÎNVINSĂ. Desigur, când ne-am trezit din reverie, Iga era acolo, ținând discursul învingătoarei.
Danka Kovinic a parasit turneul cu capul sus Așadar, pregătiți popcorn-ul, setați telefoanele, luați-vă liber de la serviciu, urmează săptămâna a doua de Roland Garros. Și avem ce să vedem.
-
Una caldă, una rece pentru noi, la debutul Roland Garros 2022. Prima zi, prima mare surpriză a turneului
Roland Garros 2022 a început în forță pentru noi, cu Sorana Cîrstea prima jucătoare (și prima româncă) calificată în turul doi la turneu. Sori a învins-o în minimum de seturi, 6-3, 6-3, pe nemțoaica Tatjana Maria (locul 105 WTA), nu înainte de a ne da emoții în setul doi, când a fost condusă cu 3-0.
Nu că Sorana nu ar fi capabilă să revină și să câștige când este condusă, dar se crease deja un mic deja vu după turneul de la Strasbourg, când, după un set 1 câștigat lejer la o jucătoare din top 360 mondial, românca de pe locul 26 mondial a picat ca joc și a pierdut la scor următoarele două seturi.
Nu a fost cazul azi, când Sorana a revenit fabulos cu 6 ghemuri câștigate la rând și și-a asigurat biletul pentru runda a doua.

Românca are multe puncte de apărat pe zgura pariziană, unul dintre turneele ei favorite, unde anul trecut făcea tur 4. Accederea în turul doi este deja un pas important pentru Sori în acest sezon pe zgură, care nu a fost prea grozav până acum – nu a reușit să-și apere titlul de la Istanbul câștigat anul trecut (fiind eliminată în semifinale de Veronica Kudermetova) și a fost eliminată încă din primul tur la Madrid, Roma și Strasbourg.
La conferința de presă de după meci, Sorana a fost întrebată și a vorbit despre prezența lui Goran Ivanisevic, antrenorul lui Novak Djokovic, la partida ei: „Da, a venit la antrenamentul meu acum două zile – nici nu știu dacă ar trebui să vorbesc despre asta (zâmbește). Eu i-am cerut ajutorul și am fost suficient de norocoasă să-mi poată oferi o oră din timpul lui. Am vorbit despre tenis, despre ce îmi trece prin minte, a fost o discuție relaxată și foarte, foarte plăcută. Hai să zicem că mi-a dat câteva tips and tricks din experiența lui de câștigător de Grand Slam; și acum de antrenor al liderului mondial. Iar azi am fost surprinsă să-l văd în tribune, pentru că știu cât e de ocupat cu Novak. A fost foarte amabil că a venit, sunt recunoscătoare pentru timpul pe care mi l-a oferit. Nu e nimic în plus, nimic mai mult, doar o oră de discuții despre tenis, discuții care mi-au îmbogățit perpectiva” – a declarat sportiva, potrivit publicației treizecizero.ro.
În al doilea meci jucat de o româncă, Gabi Ruse nu a avut multe șanse în fața belgiencei Elise Mertens (în prezent locul 33 WTA) și a pierdut în minimum de seturi, nereușind să-și egaleze performanța de la Australian Open de anul acesta, când ajungea în turul doi, la prima ei participare pe tabloul principal al unui turneu de Grand Slam.
Gabi, care a lipsit o lună din circuit din cauza unei accidentări, a revenit la turneul de la Roma, unde a avut o traiectorie mai mult decât interesantă. A abandonat în ultimul tur al calificărilor din cauza unei accidentări, pentru a intra apoi pe tabloul principal din postura de lucky loser. A câștigat primul meci 3-6, 6-1, 6-4, cu americanca de pe locul 48 WTA, Shelby Rogers, pentru a fi apoi învinsă de liderul mondial la scor, 6-3, 6-0.

Sezonul de zgură nu se încheie însă odată cu Roland Garros, ia doar o pauză. Vor urma alte turnee (mai mici), unde Gabi va avea de apărat un titlu câștigat anul trecut la Hamburg (primul din carieră), urmat de o finală (la Palermo). Practic, în partea a doua a sezonul de zgură 2021 începea ascensiunea româncei.
Surprize în prima zi
Marea surpriză a primei zile de Roland Garros a fost eliminarea uneia dintre cele mai în formă jucătoare ale momentului, Ons Jabeur (27 de ani, 6 WTA). Văzută printre favorite la ridicarea trofeului (și printre puținele care ar putea eventual să îi pună probleme Igăi Swiatek), Ons părăsește prematur zgura pariziană.
Tunisianca, a doua ca număr de victorii în acest an, după Swiatek, și cu cele mai multe victorii pe zgură (după ce a câștigat turneul de la Madrid și a jucat finală la Roma), a ajuns prea obosită probabil la Paris, unde a fost învinsă neașteptat de poloneza Magda Linette (30 de ani, 56 WTA), după ce câștigase primul set. S-a declarat însă învinsă după două ore și jumătate, scor 6-3, 6-7(4), 5-7.

O altă surpriză a zilei a fost eliminarea spaniolei Garbine Muguruza de către estonianca Kaia Kanepi. Deși cu greu poate fi numită surpriză, dată fiind că jucătoarea din Estonia are acum nu mai puțin de 10 victorii la jucătoare din top 10 în turneele de Mare Șlem. Victimă i-a căzut și Simona Halep în urmă cu câțiva ani, la US Open.
O surpriză a venit și de pe tabloul băieților, unde
Pentru al doilea an la rând, Dominic Thiem, dublu finalist la Roland Garros, a fost învins cu 6-3, 6-2, 6-2, de Hugo Dellien, jucător care ajunge la 20 de victorii pe zgură în acest sezon. După accidentarea la încheietura, care l-a ținut departe de tenis aproape un an de zile, Thiem încă nu are încă meci câștigat în acest sezon, ajungând la 7 înfrângeri.
Senzaționala Iga
Previziunile pentru acest an sunt aproape unanime în ceea ce privește câștigătoarea: Iga Swiatek pare imbatabilă și e greu de anticipat că o poate opri cineva din drumul ei spre al doilea trofeu de Grand Slam al carierei, al doilea la Paris (după cel din 2020) și al ȘASELEA consecutiv (după cele cinci deja cucerite, la Doha, Indian Wells, Miami, Stuttgart și Roma). Doar Madrid îi lipsește din acest șir neîntrerupt, dar doar pentru că poloneza a ales să îl sară, pentru a se odihni pentru Roma, probabil, unde avea de apărat titlul de anul trecut, ceea ce a și făcut.
În istoria recentă, din anii 2000 încoace doar Venus Williams (2000), Justine Henin (2007-2008) și Serena Williams (2013) au mai reușit o serie de 5 turnee câștigate consecutiv. Dacă își trece în palmares și trofeul de la Roland Garros, poloneza le va egala pe Venus Williams și Justine Henin care au avut câte 6 titluri consecutive.

Swiatek pare a se fi luat la trântă cu recordurile, și să nu uităm că are abia 20 de ani.
Astfel, în ceea ce privește turneele WTA 1000, doar Serena Williams a reușit să câștige mai multe într-un sezon (5, în 2013). Iga are 4, dar suntem abia în luna mai.
În privința victoriilor, doar trei jucătoare au avut, din anii 2000 încoace, o serie mai lungă de 28 consecutive. Dacă va câștiga Roland Garros, Swiatek o va egala pe Venus, care a avut 35 de victorii la rând, în anul 2000.
De-a lungul istoriei, patru jucătoare își împart cele mai lungi serii de victorii consecutive: Navratilova, Graf, Evert şi Court. Martina Navratilova – 74 de victorii consecutive între 20 februarie 1984 şi 9 decembrie 1984, Steffi Graf – 66 de victorii între 1 mai 1989 şi 20 mai 1990, Martina Navratilova – 58 de victorii consecutive între 16 iunie 1986 şi 25 ianuarie 1987, Margaret Court – 57 de victorii în 1972, an în care nu a câştigat niciun turneu de Grand Slam, Chris Evert – 55 de victorii între 15 aprilie 1974 şi septembrie 1974, Martina Navratilova – 54 de victorii între 13 iunie 1983 şi 15 ianuarie 1984, Steffi Graf – 46 de victorii între 9 mai 1988 şi noiembrie 1988, Steffi Graf – 45 de victorii între 16 februarie 1987 şi iulie 1987, Chris Evert – 41 de victorii între 4 august 1975 şi 18 ianuarie 1976, Martina Navratilova – 41 de victorii între 5 ianuarie 1982 şi septembrie 1982.
Aceste cifre ne par uluitoare azi, când sunt puține jucătoare care domină clasamentul ani de-a rândul, așa cum se întâmpla în anii ’70-’80. Acum sunt mult mai multe jucătoare valoroase și aproape oricine din top 100 sau chiar din afara lui poate produce surpriza și poate câștiga un Grand Slam (dacă ne gândim în ultimii ani doar la Jelena Ostapenko, Barbora Krejcikova sau Emma Răducanu). Acest lucru este cu atât mai evident după semi-retragerea (neoficială) a Serenei Williams. Rămâne de văzut dacă vom avea o perioadă de dominanță prelungită a Igăi Swaitek și dacă va începe o nouă epocă în tenisul feminin, iar deznidământul turneului de la Roland Garros ne va da o idee destul de bună despre ce va urma.
Unde e Simona?
Este greu de spus în ce punct se află Simona Halep și care sunt șansele ei reale la Paris. Jabeur, eliminată azi, este una dintre jucătoarele care au învins-o în acest sezon pe zgură (în sferturi la Madrid, înainte de a câștiga turneul), cealaltă fiind Danielle Colllins, în turul doi la Roma.
Un meci pe care ni-l amintim foarte bine, în care americanca, jucătoare cunoscută pentru ieșirile lipsite de fair play din timpul meciurilor, a avut din nou gesturi nepotrivite: după mingi câştigate din unghiuri imposibile și winnere spectaculoase reușite, a suflat în rama rachetei ca un pistolar care suflă fumul din ţeava armei după un foc. Gestul a fost taxat de internauți, dar este greu de crezut că vom observa vreo schimbare în comportamentul sportivei din SUA, aflată în acest moment în top 10.
Înaintea sezonului de zgură, sportiva noastră fusese învinsă în semifinale la Indian Wells de Iga Swiatek, senzaționala poloneză de pe locul 1 mondial care pare de neînvins acum. Simo o poate întâlni pe Iga în turul 4 la Paris, dacă trece de Jelena Ostapenko în turul 3 (o altă jucătoare care a învins-o în acest sezon, la Dubai). Până în turul 3, fostul lider mondial ar trebui să ajungă fără probleme.
Ne dau speranțe declarațiile optimiste ale Simonei, faptul că este sănătoasă și nu o deranjează accidentările, dar și parteneriatul cu Patrick Mouratoglou, antrenor care o poate ghida într-un moment al carierei în care fostul lider mondial pare a-și fi redobândit bucuria de a juca. Mai este însă ceva interesant și sursă de oarece speranță: meciul de la Indian Wells cu Iga a fost unul bun făcut de Simona, deși a fost pierdut în două seturi. Sportiva noastră nu a fost la cel mai înalt nivel al jocului ei, ceea ce ne poate face face să sperăm că, cine știe, într-o zi în care e la cel mai înalt nivel…
Serenă și echilibrată, fără ținte care trebuie musai atinse (tot ce vine de acum încolo fiind un bonus, după cum a declarat de nenumărate ori), Simona nu este sub niciun fel de presiune. E în afara top 10, nu are toți ochii ațintiți asupra ei, este mai degrabă underdog la acest turneu – moment ideal să ajungă la acel nivel de cel mai bun tenis al ei, pe care l-a văzut la Roland Garros 2018 și, mai ales, la Wimbledon 2019.
Dacă ne amintim bine, nu venea ca favorită certă la niciunul dintre turneele de Grand Slam câștigate, deși era în top 10. În 2018, venea după finala pierdută cu un an înainte la Jelena Ostapenko, iar la Wimbledon nu a fost niciodată favorită, iarba fiind ultima suprafață pe care se aștepta cineva să câștige, mai ales un Grand Slam.
Cu o Iga Swiatek care joacă un tenis extraterestru și care are în acest nivel un nivel de încredere uriaș, Simona are însă nevoie să se autodepășească și să joace un tenis stelar, mai bun chiar decât cel arătat în turneele majore câștigate până acum. Dacă după Wimbledon declara că a jucat perfect, acum ar avea nevoie să joace mai mult decât perfect.
-
„Practic, ești cel mai bun jucător din lume!” Carlos Alcaraz, campion la Madrid la doar 19 ani
„Practic, în acest moment ești cel mai bun jucător din lume. Chiar dacă ești mult mai tânăr, ai reușit să ne învingi pe toți. Avem un nou superstar în tenis și în curând ai putea fi noul lider mondial”, i-a transmis Alexander Zverev, locul 3 mondial, puștiului de 19 ani care l-a învins categoric în finala de la Madrid, 6-3, 6-1. Remarca jucătorului german vine după ce spaniolul Carlos Alcaraz, care la doar 19 ani e deja în top 10 mondial, a ajuns în finală după victorii consecutive la Nadal (locul 4 mondial) și Djokovic (locul 1 mondial).

Este singurul sportiv care a reușit să treacă la rând de cei doi titani ani tenisului, într-un meci pe zgură. Și este primul jucător care învinge trei jucători de Top 4 în același turneu, de la David Nalbandian. Jucătorul argentinian reușea tot la Madrid, dar în perioada în care turneul se juca pe hard indoor, să-i învingă la rând pe Nadal, Djokovic și Federer. Se întâmpla în 2007.
Alcaraz este și cel mai tânăr jucător din ultimii 17 ani care îl învinge pe liderul mondial – el a trecut de sârb în semifinale, scor 6-7, 7-5, 7-6.
Carlos a câștigat finala de la Madrid, într-un meci fără istoric cu un Alexander Zverev obosit după semifinala cu Tsitsipas, terminată mult după miezul nopții, și care a greșit mult prea mult.

Pentru Alcaraz este al doilea titlu de Masters din carieră, după cel de la Miami din acest an, al patrulea din 2022 și al cincilea în total. Un palmares mai mult decât promițător pentru tânărul născut în 2003, care a împlinit 19 ani în urmă cu câteva zile.
Noul campion de la Madrid este fan Federar, iar stilul său pare mai degrabă apropiat de al lui Nole, însă pe buzele tuturor stă întrebarea dacă tânărul Carlos este următorul Rafa Nadal.

Schimbul de generație pare, în orice caz, asigurat, iar lupii tineri ai tenisului își fac din ce în ce mai mult loc între cei mai buni dintre cei buni. Novak Djokovic este încă lider mondial, Nadal e încă în top 10. Întrebarea este – pentru cât timp?
-
Turneul revanșelor pentru Ons Jabeur, care scrie istorie pe Caja Magica
Ons Jabeur devine prima jucătoare arabă din istorie care câștigă un trofeu WTA 1000, după ce a învins-o pe Jessica Pegula în finala turneului de la Madrid, 7-6, 0-6, 7-2. Ons ridică pe Caja Magica cel mai mare trofeu al carierei, care o propulsează pe locul 7 WTA, cel mai bun din carieră.

Ons Jabeur, campioana la Madrid 2022. Foto: Muta Madrid Open/Twitter Se adeveresc astfel spusele Simonei Halep, care i-a urat la fileu tunisiencei, după sfertul pierdut în fața ei, să câștige turneul. De altfel, nu este prima dată când Simona este eliminată din turneu de jucătoarea care ulterior îl și câștigă.
Este incredibil că sportiva care are poate cel mai spectaculos joc din circuit și care ajunsese în top 10, avea până acum un singur trofeu în palmares (însă multe finale pierdute, ultima recent, la Charleston, în fața elvețiencei Belinda Bencic.) La fel de curios este și faptul că oponenta ei de azi, care a început turneul pe locul 14, dar va urca până pe 11 după această finală, nu are, la 28 de ani și la tenisul pe care îl etalează, niciun titlu WTA câștigat.

Ons Jabeur și noul trofeu de la Madrid. Foto: WTA/Facebook Jabeur și-a luat la acest turneu mai multe revanșe de la jucătoare care o conduceau în meciurile directe. Prima a fost Belinda Bencic, care o învinsese ultima dată în finală la Charleston, a urmat Simona Halep în sferturi (românca o învinsese ultima oară anul acesta la Dubai, într-un meci spectaculos), pentru ca în semifinale să-i vină rândul rusoaicei Ekaterina Alexandrova, care o conducea pe Ons cu un neverosimil 6-1 în meciurile directe.
Ons a câștigat astfel acel mare turneu care să-i consfințească statutul de una dintre cele mai bune jucătoare din circuit. Rămâne de văzut dacă după ce a jucat 6 meciuri în ultimele 10 zile tunisianca va mai avea putere să participe și la turneul WTA 1000 de la Roma care începe luni. În primul tur ar urma să o întâlnească pe românca Sorana Cîrstea, misiune deloc ușoară pentru sportiva noastră, chiar și cu o Ons obosită.
Nici Simona Halep nu are traseu ușor în capitala Italiei. În primul tur o întâlnește pe Alizee Cornet, cea care o elimina anul acesta de la Australian Open după un meci maraton, urmând ca într-un eventual tur doi să dea peste americanca Danielle Collins, care și ea o învingea în august 2021, în turul doi la Montreal. Ce-i drept, ambele meciuri au fost jucate pe hard, iar pe de altă parte Simona nu este învinsă de prea multe ori de două ori la rând de aceeași jucătoare.
-
Ons y la revancha
Simona Halep a fost oprită în sferturi la Madrid, dar nu de oricine, ci de Ons Jabeur, tunisianca de pe locul 10 WTA care are, probabil, cel mai spectaculos tenis din circuitul WTA. De altfel, ultimul meci dintre cele două, la Dubai anul acesta, îi făcuse pe jurnaliștii de la WTA să se întrebe dacă cele două sportive n-ar putea juca în fiecare săptămână pentru a oferi mai des iubitorilor de tenis spectacol.

Dacă scorul din semifinalele de la Dubai a fost nedrept pentru cum a jucat atunci Ons, 6-4, 6-3, același lucru se poate spune despre meciul de azi, când prestația Simonei nu a fost doar de un sec 6-3, 6-2. A fost însă departe de nivelul atins în celelalte meciuri de la Madrid, iar asta s-a văzut și în statistica meciului. Fostul lider mondial a avut procentaje mai mici la serviciu, 57%, față de 77,8% la punctele cu primul Jabeur şi 37,5% față 51,6% tunisianca la al doilea. Ons a avut mai multe mingi direct câştigătoare, 25, față de doar 8 Simona, dar şi mai multe erori neprovocate, 31 la 20.
Per total, Ons a fost mai agresivă și a condus ostilitățile, deși Simona începuse bine și a fost prima care a reușit break-ul. Ons a venit azi și cu o mulțime de scurte, care au pus-o în încurcătură pe Simona. Asta îmi amintește de un alt episod în care Simona a fost practic o „victimă” a scurtelor puse de adversară – un meci din 2019 cu Taylor Townsend, când Simona Halep, locul 4 WTA, era învinsă în turul doi la US Open, cu scorul de 2-6, 6-3, 7-6 (4), de americanca aflată atunci pe locul 116 WTA și venită din calificări.
Într-un spirit de glumă superstițioasă, putem spune și că „vinovată” pentru eșecul sportivei din România a fost rochița în care a jucat și care a înlocuit outfit-ul din două piese preferat la meciurile anterioare de la Madrid. A fost una dintre rarele ocazii când Simona a schimbat ținuta în care a jucat pe parcursul unui turneu. Mai făcea acest lucru atunci când juca meciuri la dublu, dar la simplu sportiva preferă să păstreze același outfit tot turneul.

Înainte de partida de azi, Simona conducea cu 2-1 la meciurile directe, singura victorie a tunisiencei venind la Beijing 2018, în urma unui abandon al româncei. Se poate spune că Ons și-a luat acum o binemeritată revanșă, a etalat un joc extraordinar și a fost mai proaspătă, în timp ce Simona nu a avut precizia și claritatea din precedentele trei meciuri.
Jabeur nu este însă este jucătoarea care să fie învinsă de prea multe ori la rând și, cu siguranță, a învățat multe din înfrângerile cu Simona. Învățături pe care le-a aplicat cu prisosință azi. Coroborat cu forma mai slabă a Simonei, a venit victoria în minimum de seturi.
Jucătoarea rămasă în turneul de la Madrid cu cel mai bun clasament, Ons și-a respectat până acum blazonul. Ea a trecut în drumul spre semifinală și de Belinda Bencic, jucătoare care o învinsese până acum de fiecare dată, ultima oară în finala de la Charleston de anul acesta. Deci putem spune că victoria de azi cu Simona este a doua revanșă pe care tunisianca și-o ia la acest turneu, pe care nu este exclus să îl câștige, dacă își păstrează acest nivel și dacă nu se produce vreo surpriză. Lucru pe care i l-a urat și Simona, la finalul meciului, la salutul călduros de la fileu.

Ons, care a doborât mai multe recorduri pentru tenisul feminin african, Ons, prietena tuturor sportivelor din circuit, este o jucătoare care are multe de arătat în viitor și care este încă în căutarea acelui mare titlu care să îi confirme statutul de una dintre cele mai bune jucătoare ale lumii.
Dincolo de înfrângerea de azi, rămâne bucuria de a o vedea din nou pe Simona jucând la cel mai înalt nivel, iar colaborarea cu antrenorul Patrick Mouratoglou începe sub cele mai bune auspicii: sportiva ajunge în sferturi la unul dintre cele mai puternice turnee din circuit, unde a atins și borna de 30 de victorii.
Pentru Simo urmează Roma, turneu de la care avem amintiri dulci-amare: a jucat două finale, ambele pierdute la Svitolina, apoi l-a câștigat în 2020, pentru ca în 2021 să fie turneul la care suferea accidentarea care avea să o scoată din joc aproape tot restul anului. Din cauza acelei accidentări, Simona, care era la Roma 2021 a treia jucătoare a lumii, a ieșit din top 10 pentru prima dată în ultimii 7 ani. Îi ținem pumnii și sperăm ca anul acesta să fie unul glorios pentru ea în capitala Italiei, unul dintre locurile în care iubește să joace.
-
Simona Halep, victorie-record la Madrid
După victoria entuziasmantă cu Paula Badosa, ocupanta locului 2 mondial, Simona Halep reușește în optimi la Madrid o nouă victorie în două seturi, de data aceasta în fața sportivei de 18 ani Coco Gauff. Scorul a fost unul simetric, 6-4, 6-4, fiecare set câștigat în exact 39 de minute de joc.
Simona obține astfel a treia victorie din tot atâtea meciuri jucate împotriva americancei, care nu i-a luat niciun ghem până acum. A reușit un break azi, în setul doi, când s-a distanțat la 4-1, dar sportiva noastră a revenit câștigând 5 jocuri la rând.
Totodată, Simona atinge o bornă la turneul din capitala Spaniei, 30 de victorii – doar Petra Kvitova, care l-a câștigat de trei ori are mai multe – 32. Singurele turnee la care românca are mai multe victorii pe tabloul principal sunt Roland Garros și Australian Open, câte 31.

Simona a câștigat de două ori turneul de la Madrid, în 2016 și 2017, și a jucat alte două finale, în 2014 și 2019.
În plus, sportiva noastră reușește în acest an a șaptea victorie în opt meciuri în fața capilor de serie cu care a jucat, singura înfrângere venind în meciul cu Iga Swiatek, liderul mondial, în semifinale la Indian Wells.
O altă veste bună după acest meci este că Simona a urcat pe locul 7 în Live Race, topul live pentru Turneul Campioanelor.
La finalul meciului, fotograful oficial al WTA a suprins și deja „tradiționala” îmbrățișare dintre Simona și noul ei antrenor, Patrick Mouratoglou, până de curând o apariție frecventă în boxa lui Coco Gauff, care se antrenează la academia francezului.

Antrenorul Patrick Mouratoglou și Simona Halep. Foto: j48tennis.net După victoria de azi, Simona urcă și într-un alt top, cel al banilor câștigați din tenis de jucătoare. O depășește pe Maria Șarapova și urcă pe locul 3, după surorile Williams.

Premiile la turnee au crescut considerabil în ultimii ani, astfel că diferența dintre Serena și Simona nu este foarte mare, dacă ne gândim că marea campioană americană are doar titluri de Grand Slam câte turnee are campioana noastră câștigate în total (23).
În sferturi, Halep o întâlnește pe Ons Jabeur, locul 10 WTA și, de altfel, singura jucătoare din top 10 rămasă în turneu, după ce au picat pe capete Badosa, Sakkari, Pliskova, Sabalenka, Collins, Muguruza. Cu Ons, care a trecut în trei seturi de Belinda Bencic, Simona a jucat un meci deosebit de frumos anul acesta în sferturi la Dubai, învingând-o în două seturi.
-
A masterclass in Madrid. Simona Halep în „Epoca Mouratoglou”
După un 2021 nefast în care a fost mai mult accidentată decât a jucat, ratând turnee importante, printre care Roland Garros și Wimbledon, după un 2022 fragmentat la rândul său și o pauză de mai bine de o lună în urma accidentării din California, Simona Halep se întoarce cu o victorie obținută în stil de mare campioană în fața noului număr 2 mondial, spaniola Paula Badosa (24 de ani), în turul doi al turneului WTA 1000 de la Madrid.

Victoria a fost clară, 6-3, 6-1, în fața unei sportive care anul trecut juca semifinale la Madrid, unde participa primind un wild card și era pe locul 62 WTA, iar anul acesta se întorcea la turneul de acasă ca mare favorită (numărul 2 mondial și principala favorită după retragerea liderului mondial, Iga Swiatek, de la turneu). „A masterclass in Madrid!”, a exclamat comentatorul meciului, în engleză, la finalul partidei.

Într-adevăr, Simona a oferit o lecție magistrală de tenis, într-unul dintre puținele meciuri în care publicul nu a fost în proporție covârșitoare de partea ei, deși Madrid este unul dintre turneele unde are cea mai mare susținere.
După câteva săptămâni de recuperare și antrenament la celebra academie a noului ei antrenor, Patrick Mouratoglou, Simona Halep revine, așadar, într-o formă excepțională, la cel mai înalt nivel, amintindu-ne de cele mai bune momente ale carierei ei. Semnificativ este și faptul că a fost prima victorie a Simonei la o jucătoare de top 5 din septembrie 2020, când o învingea pe Karolina Pliskova în finala turneului de la Roma, 6-0, 2-1 (abandon). Iar ultima jucătoare din top 10 pe care o învinsese înaintea acestui meci a fost Ons Jabeur, anul acesta la Dubai, într-o partidă senzațională.
Încă din startul meciului, ne-a delectat cu un tenis stelar, lovituri aproape perfecte, care aminteau de finala de la Wimbledon, câștigând mingi trimise de Badosa în unghiuri aproape imposibile. A început cu break, apoi a revenit de la 0-40 și a câștigat pe propriul serviciu, iar Badosa părea deja în pană de soluții și avea o expresie de neputință.
Dar Paula nu degeaba e a doua jucătoare a lumii. Cu lovituri precise, și-a ridicat imediat nivelul și a câștigat pe propriul serviciu. În ghemul 4, Simo a salvat o minge de break cu un rever în lung de linie marcă înregistrată care i-a ieșit impecabil, dar a pierdut până la urmă, iberica restabilind egalitatea pe tabelă.
A urmat un ghem câștigat la zero de Paula, care părea intrată în meci și a preluat conducerea pentru prima dată. Simona s-a apărat incredibil în următorul ghem de serviciu, salvând o minge care părea aproape sigur lovitură direct câștigătoare și a egalat la 3. Cu mai multe lovituri demne de cea mai frumoasă a lunii și alergând dintr-o parte în alta a terenului ca în vremurile bune, Simo a reușit un nou break pentru 4-3.
Pusă sub presiune constant de Simona, a doua jucătoare a lumii a fost nevoită să forțeze și a greșit destul de mult, nu a mai înscris pe tabelă, iar românca a încheiat setul cu încă un break, 6-3.

La mingea de set a Simonei, o scurtă pusă după ce nu reușise să încheie punctul cu smash-ul, am văzut zâmbetul de satisfacție, ușor amuzat, al unui Mouratoglu mai mereu serios și sobru. Nu-i așa că antrenorul părea chiar arogant atunci când o antrena pe Serena sau când se afla în loja unui alt jucător de la academia sa (Cori Gauff sau Tsitsipas)? Desigur, subiectivismul funcționează din plin în acest caz, căci acum francezul de origine greacă, aflat în loja fetei noastre alături de Teo Cercel și Virginia Ruzici, ne este tuturor simpatic, chiar dacă mai are de luptat pentru a accede la nivelul de popularitate căpătat de Darren Cahill de-a lungul atâtor ani.
Setul doi a fost unul fără istoric, românca dominând de la cap la coadă o Paula Badosa care a ajuns să plângă de frustrare. Simo a început setul la serviciu și câștigat la zero primul ghem. A reușit apoi și break-ul, sub privirile pline de satisfacție ale antrenorului, al cărui zâmbet parcă spunea că a pus mâna pe cloșca cu puii de aur. Cu următorul ghem câștigat la zero, Simo a dus setul la 3-0 moment în care Badosa a chemat fizioterapeutul din cauza unor dureri apărute brusc și inexplicabil sau, poate, într-o încercare disperată de a rupe ritmul Simonei și de a pune capăt celor 7 ghemuri câștigate la rând.
Simo nu putea fi însă oprită, după pauză a continuat ce începuse, cu încă un break. La 5-0 pentru româncă, scor neverosimil la începutul meciului, Paula a reușit, în uralele publicului, să câștige un ghem pe propriul serviciu. S-a salvat astfel de la un umilitor bagel, care ar fi fost o premieră pentru iberică, pe zgură. Încurajată de ghemul câștigat, Badosa a reușit câteva lovituri frumoase și a obținut o minge de break în jocul următor, salvată însă de Simona, care a încheiat meciul pe propriul serviciu.
În turul următor, fostul lider mondial întâlnește o favorită a lui Mouratoglou, adolescenta-minune americană Cori (Coco) Gauff, care se antrenează la academia francezului. Gauff are în prezent 18 ani și se află pe locul 16 WTA. În turul 1 a învins-o pe Yulia Putintseva din Kazahstan, locul 44 WTA.
Halep şi Gauff s-au mai întâlnit două ori în circuitul WTA și românca s-a impus de fiecare dată: în 2019, la Wimbledon, cu 6-3, 6-3 și anul acesta, în turul trei la Indian Wells, scor 6-3, 6-4.

Paula Badosa a părăsit în lacrimi turneul. Foto: http://www.j48tennis.net Badosa, despre Simona: Este o stea a tenisului. A jucat perfect
Puțini se așteptau probabil, la începutul meciului ca Simona, după o pauză lungă și cu relativ puține meciuri jucate în acest an, să câștige atât de categoric în fața uneia dintre cele mai bune jucătoare a momentului, care în ultimul an a urcat din top 70 în top 10 și este acum numărul 2 WTA. Speranțele au crescut pentru noi după primele ghemuri în care sportiva noastră și-a etalat nivelul excelent și, mai ales, după câștigarea primului set. În ultimele 30 de meciuri în care a câștigat primul set, Simo s-a impus de 29 de ori, o statistică incredibilă.
A fost și un meci între două experte ale zgurei, ambele câștigând Roland Garros la junioare, Simo având avantajul de a-l fi câștigat și la senioare, în 2018. Multe sezoane cea mai bună și constantă jucătoare pe această suprafață, Simona Halep e una dintre cele doar două sportive în activitate care au câștigat titluri la toate cele trei turnee importante pe zgură – Roland Garros, Madrid și Roma -, cealaltă fiind nimeni alta decât Serena Williams.
Într-un gest de fair play absolut, la conferința de presă de după meci Paula Badosa a avut doar cuvinte de laudă la adresa Simonei, pe care a numit-o o stea a tenisului. A apreciat jocul româncei și și-a asumat responsabilitatea pentru jocul ei, fără să dea vina pe eventuale probleme fizice: „Cred că ea a jucat perfect. Presiunea a fost mare pentru mine. Unele turnee cântăresc cât cinci, iar acesta a fost unul dintre ele. Meciul a fost cum l-ați văzut, un nivel al ei foarte bun, este meritul ei, iar eu mediocră. Mi-a lipsit totul, de aceea am câștigat doar patru game-uri, ea a jucat foarte, foarte bine, a fost rapidă, a servit bine, în momentele importante mingea a picat în terenul ei, nu rămâne decât să o aplaudăm, de aceea este o stea a acestui sport. S-a descurcat mai bine, nu vedeam cum și pe unde pot să o pun în dificultate, s-a simțit foarte comod, s-a hrănit din forța loviturilor mele și i-a ieșit totul. A fost mai rapidă, i-a ieșit tot.”

Madrid, turneu deținut până de curând de Ion Țiriac, este unul dintre preferatele Simonei, care a avut aici cele mai bune rezultate. A fost probabil și motivul pentru care Simona a fost aleasă de organizatori să participe în acest an la tragerea la sorţi. Sportiva noastră s-a impus de două ori în capitala Spaniei, în 2016 şi 2017, şi a jucat alte două finale, în 2014 şi 2019.
Anul trecut, a fost eliminată în turul al treilea de Elise Mertens, după un meci maraton, 4-6, 7-5, 7-5.
Simo sănătoasă + Mouratoglou= the sky is the limit
Românca este o jucătoare de top indiferent de locul ei acum în clasament, iar colaborarea cu cel mai titrat, probabil, antrenor al momentului, nu poate decât să o ajute să-și regăsească nivelul de altădată și, de ce nu, chiar să-l depășească. Dacă ar fi să facem o paralelă, Mouratoglou a preluat-o pe Serena ca antrenor atunci când marea campioană avea 30 de ani (cât are Simona acum) și ajutat-o să se autodepășească – sub îndrumarea lui, americanca a câștigat 13 dintre cele 23 de trofee de Mare Șlem din carieră.
Sperăm ca și colaborarea cu Simona să fie cel puțin la fel de fructuoasă. Până acum, nu dezamăgește. Dacă victoria din turul 1 de la Madrid, contra chinezoaicei Shuai Zhang (33 de ani, locul 40 WTA, scor 6-2, 6-3) a părut facilă și oarecum de așteptat pentru mulți (deși în tenis lucrurile nu sunt niciodată ușoare pentru nimeni, după o accidentare și după o pauză lungă), această a doua victorie din tot atâtea meciuri sub îndrumarea francezului vine ca adevărata confirmare că această colaborare se anunță una de succes.
„E o bucurie și o onoare să îl am în echipa mea”, spunea Simona despre Mouratoglou la finalul victoriei cu Badosa.
„(Victoria) asta înseamnă foarte mult” – a scris Mouratoglou pe paginile de socializare, unde a postat și o fotografie în care apare îmbrățișându-și eleva după triumful în fața favoritei gazdelor.

Patrick Mouratoglou și Simona Halep după meci. Foto: http://www.j48tennis.net Să-l aducă pe francez în echipă a fost într-adevăr o mișcare genială pentru Simona, făcută la îndrumarea fostului ei antrenor, cu care a rămas în relații de prietenie, lucru rar în circuitul WTA. După ce a încheiat colaborarea cu Darren Cahill, în toamna anului trecut, pentru Simo a urmat o perioadă de căutări. A avut antrenori români sau a jucat fără antrenor, pentru că, așa cum a recunoscut, e greu să înlocuiești un antrenor ca Darren.
La îndemnul lui, Simo a mers la academia francezului, iar apoi i-a propus acestuia să o antreneze. Mouratoglou, care nu mai antrena de luni de zile pentru că Serena nu a mai jucat de la Wimbledon, dar era teoretic antrenorul ei, a acceptat oferta Simonei, după discuții cu marea campioană americană și după ce aceasta și-a dat probabil acceptul. În acest moment nu este clar când și dacă Serena va mai juca. Americanca nu și-a anunțat retragerea și a declarat că revine în iulie, la Wimbledon, ceea ce pune sub semnul întrebării longevitatea parteneriatului Halep-Mouratoglou.
Important e ca Simona să fie sănătoasă și să joace cât mai mult, pentru că nivelul ei acum este excelent, forma fizică la cote înalte, iar încrederea, la care cu siguranță a lucrat și noul antrenor, pare și ea foarte sus în acest moment. Sub astfel de auspicii, pentru echipa Halep-Mouratoglou the sky is the limit.
Rămâne de văzut cum ar arăta în aceste condiții o confruntare între Simona și Iga Swiatek, liderul mondial care pare de neoprit pe teren, după 4 (patru!!!) turnee câștigate consecutiv. Doar oboseala și limitele propriului corp par a o opri, deocamdată, pe poloneză, care s-a retras în ultimul moment de la Madrid, după ce a câștigat turneu după turneu (Doha, Miami, Indian Wells și Stuttgart.) A promis că revine la Roma și Roland Garros, turnee pe care le-a câștigat în trecut, Openul francez la doar 18 ani.