Dacă încă așteptați mult sperata ninsoare sau sunteți printre norocoșii care v-ați bucurat deja de ea de sărbătorile astea, un film bun și un ceai cald (sau un vin fiert) ar putea adăuga ceva „coziness” (sau hygge-ness, cum ar zice frații noștri nordici) atmosferei din primele zile ale anului.
Foto: Captură Youtube
Netflix ne-a făcut o surpriză pe final de decembrie cu filmul The Holdovers. Nu este tocmai nou-nouț, e din 2023 (a participat la Oscarurile de anul trecut) și, așa cum nota The Guardian, este cel mai bun film al lui Alexander Payne de la Sideways (2004) încoace. La fel ca acolo, avem parte de un regal actoricesc din partea lui Paul Giamatti – în rolul unui bărbat (profesor) dificil, încăpățânat, morocănos, greu de iubit – nominalizat, de altfel, la Oscar, pentru acest rol.
Dacă îl avem pe nepopularul profesor Paul Hunham (Paul Giamatti), nu putea să lipsească elevul (inteligent și rebel) – Angus (Dominic Sessa). Lor li se adaugă Mary, bucătăreasa-șefă a școlii, totodată mamă recent îndoliată, interpretată magistral de Da’Vine Joy Randolph – care, de altfel, a fost și recompensată cu Oscarul pentru rol secundar, după ce luase și Globul de Aur.
Foto: Captură Youtube
Acest trio improbabil este silit de împrejurări să petreacă vacanța de iarnă, inclusiv Crăciunul, într-un liceu de elită din New England, rămas pustiu după plecarea elevilor și profesorilor care vor fi de sărbători în sânul călduț al familiei.
Un film de Crăciun cu tot ce presupune asta – zăpadă, colinde, vacanța de iarnă – The Holdovers pare un omagiu adus cinematografului american al anilor ’70. Atmosfera acelor ani este perfect și migălos recreată în cele mai mici detalii.
Filmul emoționează, are decoruri de iarnă și atmosferă oarecum „Christmasy”, dar un Christmasy auster, greu, care-l face orice altceva decât un „Christmas comfort movie”.
Fiecărui personaj îi lipsește ceva sau cineva și filmul vorbește despre găsirea unei familii acolo unde te aștepți mai puțin. Măiestria stă în faptul că pelicula reușește să evite sentimentalismul specific unui film de Crăciun, nu alunecă deloc spre comod și călduț, nu devine previzibil și nu se încheie cu un happy-end deșănțat. Umorul e mai degrabă melancolic, atmosfera generală mai aproape de tăios și realist, decât de sunet de zurgălăi și Moși Crăciun zâmbitori.
Foto: Captură Youtube
Similitudinea cu Sideways este evidentă, și nu rezidă doar în interpretarea rolurilor de către același actor. La fel ca Miles din Sideways, Paul din The Holdovers este un profesor care, deși dedicat meseriei sale, se simte neîmplinit și frustrat în viața personală și nu numai.
Amândoi sunt ușor inaccesibili, singuratici și împovărați de nemulțumirile proprii, iar umorul lor amar și sarcasmul ascund adesea vulnerabilitatea. Vedem aici talentul lui Alexander Payne de a construi portrete de oameni aparent dificili, dar surprinzător de umani și memorabili.
Legătura dintre protagoniști se naște dintr-o experiență comună de dezamăgire: atât Paul, cât și elevul Angus (interpretat fără cusur de Dominic Sessa, în rolul său de debut) sunt forțați să petreacă împreună vacanța de Crăciun, și tocmai această „închisoare” temporară devine terenul lor comun de înțelegere.
Paul și-a construit în jurul său un zid de cărți și ironii mușcătoare, acceptând cu un soi de resemnare faptul că este detestat de colegi și de elevi deopotrivă, iar singurătatea lui pare de nezdruncinat. Pentru Angus, tatăl absent și anularea în ultimul moment a unei vacanțe promise în Saint Kitts, alături de mama lui și noul soț bogat al acesteia, îl îndurerează profund și îl forțează să-și construiască un scut de sarcasm adolescentin prin care încearcă să-și ascundă durerea.
Relația dintre cei doi se transformă subtil: dacă la început sunt pe poziții inamice, treptat, prin gesturi mici, întâmplări care îi forțează la solidaritate, discuții și momente de răbdare, Paul și Angus încep să se descopere unul pe celălalt și fiecare găsește în compania celuilalt o ancoră.
Foto: Captură Youtube
Elevul rebel se îmblânzește treptat, iar profesorul descoperă că rigiditatea și sarcasmul pot fi înlocuite de empatie și înțelegere. Între cei doi se creează astfel o legătură neașteptată, în care melancolia și sarcasmul adolescentului sunt echilibrate de umorul amar al adultului.
Liantul dintre cei doi este Mary, care, așa cum spuneam, este interpretată magistral de Da’Vine Joy Randolph. Fiecare zi de muncă în bucătăria școlii este pentru ea o amintire a pierderii fiului ei, ucis în Vietnam, și a sacrificiilor făcute pentru ca el să poată urma cursurile unei școli privilegiate.
Randolph reușește să transmită cu subtilitate întreaga greutate a durerii prin gesturi lente, calculate. Mary își tratează durerea cu bourbon seară de seară, Crăciunul fără copilul ei fiind o rană deschisă.
Filmul construiește o lume în care singurătatea, pierderea și diferențele sociale devin prilejuri de apropiere neașteptată: un profesor și un elev descoperă că pot transforma frustrările și dorul în momente de conexiune, iar Mary amintește, cu fiecare gest discret, cât de complexă și sfâșietoare poate fi iubirea maternă.
Filmul excelează prin a transmite lucruri esențiale în absența dialogului. Știm de la alte personaje că Paul este detestat atât de elevi, cât și de colegii profesori, dar aflăm de la o secvență în care apare un tub cu unguent pentru hemoroizi lăsat neglijent la vedere în baie că el nu are o viață socială, că este improbabil să îl viziteze cineva sau să intre în baia lui.
Una dintre cele mai triste scene din film o surprinde pe Mary care împăturește cu grijă hainele de bebeluș ale fiului ei, păstrate ca o comoară, de care se desparte pentru a le da mai departe surorii ei mai tinere, însărcinate. Asistăm la un moment greu, tulburător, care surprinde toată durerea personajului, dar care lasă să se întrevadă și o licărire de speranță.
Finalul aduce un strop de imprevizibil, iar relațiile dintre personaje se încheie subtil, lăsând la latitudinea fiecăruia dacă este satisfăcător sau nu. Cert este că filmul rămâne fidel spiritului său – vorbește despre singurătate, prietenie și gesturi mici care fac diferența.
Cronici de film, muzici, tenis și viață 